Articol scris de Dragoș Ștefănică și apărut în Revista Cuvântul Adevărului.
Printre cărțile publicate în țara noastră în 2017, anul Reformei, se numără și cartea Moștenirea lui Luther, scrisă de o echipă de teologi sub coordonarea lui R.C. Sproul și S.J. Nichols. După cum indică și titlul, lucrarea de față își propune să exploreze influența deosebit de importantă pe care a avut-o „părintele Reformei” asupra Europei, dar și asupra lumii întregi, în zilele sale ca și în ziua de astăzi.
Înainte de a se ocupa propriu-zis de moștenirea pe care ne-a lăsat-o Luther, autorii volumului se apleacă asupra unor aspecte biografice importante, precum și asupra gândirii acestuia; astfel, cartea se împarte în trei secțiuni majore: Viața lui Luther, Gândirea lui Luther și Moștenirea lui Luther.
Secțiunea biografică cuprinde patru capitole, care urmăresc etapele principale din viața reformatorului. Primul dintre acestea prezintă, succint, copilăria și tinerețea lui Luther, accentul căzând însă pe momentul de criză în urma căruia acesta decide să ia calea monahismului, precum și asupra crizelor spirituale și împrejurărilor care-l conduc, în cele din urmă, spre publicarea faimoaselor sale Teze și spre experiența convertirii. Următoarele capitole îl zugrăvesc pe Luther ca luptător pe tărâmul înaintării Evangheliei; sunt amintite, aici, polemicile îndreptate împotriva învățăturilor catolice eronate, traducerea Sfintelor Scripturi, predicarea Cuvântului, activitatea de pastor, conducător al mișcării reformatoare și conducător politic (este vorba despre acțiunile întreprinse în contextul răscoalei țăranilor). În fine, un ultim capitol al biografiei lui Luther îl prezintă în calitatea sa familist ‒ soț al Katharinei von Bora și tată a șase copii.
Gândirea teologică a lui Martin Luther este prezentată în partea a doua a cărții, care este împărțită în cinci capitole, după cele cinci sola enunțate de reformator. Lecturând această secțiune a lucrării putem afla cum a văzut reformatorul principalele doctrine ale creștinismului: Numai Scriptura: doctrina lui Luther despre Scriptură; Numai prin credință ‒ doctrina îndreptățirii prin credință; Numai harul: perspectiva lui Luther asupra vieții creștine; Numai Hristos: învățătura lui Luther despre viața și lucrarea Mânuitorului, precum și despre Biserică și sacramentele acesteia; Numai slava lui Dumnezeu: perspectiva lui Luther asupra vocației personale.
Ultima secțiune a cărții se apleacă asupra moștenirii lăsate de Luther, moștenire care a rezistat în timp, ajungând până la noi. În primul rând, se discută statutul de cercetător al Bibliei, pe care l-a avut reformatorul. Acesta a recunoscut mereu că nu el este cel care a reușit să schimbe ceva în mentalitatea vremii sau să realizeze Reforma Bisericii, ci Cuvântul lui Dumnezeu: „Pur și simplu am învățat pe alții, am predicat și am scris Cuvântul lui Dumnezeu; altfel, n-am făcut nimic […] Cuvântul a făcut totul.” Oferind atât credit Scripturii, Luther a întreprins o muncă dificilă, dar atât de necesară pentru cei din vremea sa și pentru generații întregi care au urmat ‒ traducerea Bibliei în limba germană. Mai mult decât atât, el scris comentarii ample la multe dintre cărțile Bibliei, adoptând principiul hermeneutic ce susține că Scriptura se interpretează cu ajutorul Scripturii.
Este cunoscut faptul că, în realizarea Reformei, Luther nu a lucrat de unul singur; de fapt, dincolo de colaboratorii săi direcți, au existat în spațiul apusean și alți reformatori animați, la rândul lor, de dorința de vesti evanghelia harului și a iertării prin credința în Isus Hristos; relațiile pe care Luther le-a avut cu toți aceștia sunt descrise în capitolul intitulat „Omul din mijloc: Luther printre reformatori”. Teologii de după Luther nu au avut o perspectivă unitară asupra învățăturii acestuia, astfel că în sânul mișcării începute de el au izbucnit diferite controverse; evoluția teologiei luterane de după Luther constituie tema unui alt capitol important al cărții. În fine, activitatea de compozitor de imnuri creștine și cea de predicator dedicat al Cuvântului lui Dumnezeu ne sunt zugrăvite în ultimele două capitole ce explorează moștenirea lui Luther. S-ar putea ca cititorii să-l cunoască pe reformator mai mult prin prisma ideilor sale teologice, însă nu trebuie neglijată nicidecum însemnata moștenire muzicală pe care ne-a lăsat-o.
La 500 de ani de la declanșarea Reformei protestante, figura lui Martin Luther continuă să-i fascineze și să-i inspire pe mulți credincioși. Însă dincolo de valoarea de simbol, pe care Luther ar putea-o avea pentru mulți oameni, suntem chemați să ne aplecăm cu atenție asupra moștenirii lăsate de el și să descoperim valoarea deosebită pe care ideile sale continuă să le aibă pentru lumea contemporană.
Cartea a apărut în 2017 la editura Scriptum, Oradea.
Andreea Ștefănică 